Familia mea a dat bataie de cap vecinilor invidiosi si carcotasi. Cand eram eu mica, imi otravea zilele o vecina pe motiv ca mama mea avea multi copii, ca nu se mai opreste... Cand am crescut mari, frumosi si inteligenti, ca de ce reusim noi pe la scoli, ca sigur parintii mei dau o gramada de bani sa intram noi pe la facultati... Acum, cand suntem la casele noastre, ii macina grija ca de ce ne intelegem asa de bine, de ce mama nu a lasat un mostenitor, ci 7-adica toti copiii ei mostenesc, in mod egal, totul. Si uite asa, suntem o vesnica "problema" pentru vecinii nostri, si, nu numai, ca de ce nu-i rau, cand totul e bine.

Aceasta fotografie a fost facuta la nunta fratelui meu, Petrica. Eram cu totii tineri, plini de viata, cu sperante si optimisti. Copilasii maruntei, acum, sunt la casele lor si au si ei proprii copii.

Un coltisor foarte drag mie, camera nepotului meu.

Fratele meu, Petrica, este cel mai tanar dintre cei 4 baieti ai mamei mele si este daruit de Dumnezeu cu darul previziunilor. El duce o viata foarte curata din punct de vedere spiritual si fizic.

Aceasta poza este facuta de Raul, nepotul meu, si cred ca locul se numeste "Canipi", deoarece, aici, femeile, pe vremuri, melitau canepa.

Casa mea natala se afla intr-un loc minunaat, la poalele dealului Omeag si vis-a-vis de Dealul Dos.

O ulita situata in satul meu natal, aproape de casa mea.

De 6 ani, mama sta pe pat, bolnava.

Amintiri dragi de la o fiinta iubita, verisoara mea, care e departe, departe de mine. "Draga mea, Sunt fericita ca ati putut fi impreuna de sfintele sarbatori. Nimic nu este mai bine si frumos decat sa fie familia impreuna. Ma bucur de prezenta lui Stafan si familia lui la matusa. Asemenea ocazii sunt rare si ele nu vor fi uitate de cei care le-au petrecut. Imi pare rau ca nu am fost si eu acolo pentru a o mai vedea o data pe matusa, dar nu disper, stiu ca ma va asteptata pentru ca doresc, si nici o dorinta nu a fost neascultata de Domnul meu bun pe care il iubesc si care niciodata ne m-a lasat de rusine si fara a primi raspuns. Imi doresc foarte mult sa ma duc si pana la Varmaga, imi este dor sa revad meleagurile copilariei mele pe care mi le amintesc ca si cand s-au petrecut ieri. Imi amintesc foarte clar de nunta matusii Sabina.Eu atunci am avut 7 ani. Imi amintesc si cand te-am vazut pe tine prima data. Fetele gemene nu le-am vazut, nu stiu exact daca au murit sau le-a nascut...

In fiecare an, de Paste, mai ales, vreau s-o fac fericita pe scumpa mea maicuta, asa ca-mi petrec dimineata de Inviere cu ea. Cantam cantecele legate de patimile si suferintele Mantuitorului, si, de fiecare data, sunt uimita cum o femeie la varsta ei tine mine cu sfintenie cuvintele si melodiile, si, pe de alta parte, incurca pe membrii familiei intre ei. Este cea mai scumpa fiinta din lume, pe care o iubesc nespus. Doamne, ajuta-mi sa sarbatoresc, si de aici incolo, cat mai multe sarbatori de Paste cu scumpica mea! Adrian Paunescu-Ruga pentru parinti Stefan Hrusca-Ruga pentru parinti

Nu mai de mult decat acum vreo suta si ceva de ani, oamenii nu aveau ceasuri ca sa-si socoteasca minutele si secundele, si poate ca era mai bine, fiindca nu era o adevarata batalie cu timpul. Mama imi povestea deunazi de bunica ei, care a trebuit sa mearga la oras sa-si plateasca rata la banca-la "coasa". A crezut ca e dis-de-dimineata, si a plecat pe jos, cale de vreo 15 km, de satul ei. Numai ca, ajungand la brod-podul plutitor peste Mures, era doar 12 noaptea, si brudarul, somnoros, s-a intrebat cine il deranjeaza la acea ora din noapte, cand somnul e atat de dulce!? Strabunica mea i-a povestit omului despre incurcatura produsa, si, el, cumsecade, a invitat-o sa se aseze pe un scaun, sa astepte, pana s-o face ziua, ca s-o treaca dincolo cu brodul. Si asa, sarmana mea strabunica a trait o aventura datorata pardalnicului de ornitorinc-cocosul!

Ieri, am fost la mami si mi-a povestit despre bunicul si bunica ei. Spunea ca bunicul ei ar fi avut "crasma"-birt. S-a imprumutat de la "coasa"-banca, ca sa-l cumpere. Numai ca, la un moment dat, in ajunul Anului Nou, si-a pierdut mana dreapta din cauza c-a puscat cu o "picsa", o cutie in care a pus carbit, si s-a accidentat. Nu mai putea sa treaca pe "raboj" clientii care veneau la bar, zice mami, si , in cele din urma, a dat faliment. Cum banii trebuiau dati la banca, si el cu strabunica, nemaiavand posibilitatea sa-si plateasca creditul, au venit cei de la banca si i-au confiscat averea. M-a impresionat solidaritatea rudeniilor, care au venit fiecare cu cate ceva:"pece"-carne de porc, oua, faina si i-au adus strabunicii mele. Ea, de suparata, cand manca le uda cu lacrimi. Aceasta este povestea unei femei de 87 de ani, despre bunica ei, si nu stiu cat e realitate sau fictiune, dar, draga de ea, povestea cu atata seninatate, incat eu a...

Inca putin, si vacanta bate la usa!

Am primit un mail de la o verisoara tare scumpa mie, Cornelia , care-si aminteste de vremurile copilariei ei, in tara, alaturi de bunica mea materna si de mamicuta mea, care a fost si este preferata ei, dintre matusi. Ea locuieste in State, si sper sa nu se supere ca postez acest mail. "Ma bucur de vestile primte! Am aflat de fiecare cate ceva, dar cel mai mult ma bucur de vestile bune primite despre matusa mea draga, pe care nu o pot uita, si-mi aminteste foarte mult de timpul petrecut la Varmaga, impreuna cu bunica Lina, care a fost o bunatate de bunica . Ea nu stia sa citeasca, dar spunea versetele din Biblie si citatele pe de rost. Imi amintesc ca eu nu vroiam sa dorm cu ea, spunindu-i ca nu vreau sa fiu sbarcita la fata ca ea. Matusa si buna radeau, pentru ca nu aveam decat doi ani. Bunica nu se supara, desi eram obraznica, dar o iubeam foarte mult. Imi amintesc cum buna vroia sa o protejeze pe matusa, ca sa nu doarma cu mine, pentru ca nu se odihnea bine si ma muta in pa...

,,Când eşti lovit, poţi oare Duşmanului să-i ceri iertare?'' Asta am făcut şi am putut ! Nu credeam vreodată că am să reuşesc acest lucru ! Când eram mică, apoi, adolescentă, nu mi-aş fi cerut iertare de la cineva pentru lumea întreagă ! Zile întregi, stăteam posacă, întristată, interiorizată, bolnavă de supărare. Chiar dacă în sufletul meu iertam, nu puteam să arăt asta. Aveam o sensibilitate maladivă, un orgoliu excesiv. Aceasta perioada a trecut de mult timp, si acum ma simt fericita si sanatoasa.

Draga mea maicuta are fata unei femei de 60 de ani. Am observat ca si mama regretatului Ion Dolanescu arata la cei 80 de ani aniversari, ca o femeie de 60 de ani. Cum decurge o lectie cu mami. Ma intreaba sambata cum a ajuns ea la casa in care sta, deoarece in mintea ei crede ca mai are o alta casa, unde trebuie sa facem curat, fiindca a venit primavara. -Mami, cum ai ajuns tu aici? o intreb. -Pai, m-am maritat, dar barbatul mi-a murit de tanar... -Nu-i adevarat, mami, a murit la 79 de ani, si nu era chiar tanar. -Cat am eu acum, atat a avut si taica-tu? -Nu, mami, tu ai 87 de ani. E foarte fericita cand raspunde bine la intrebari si se bucura ca un copil de gradinita ca a dat raspunsul corect. Isi aminteste cu lux de amanunte despre intamplari legate de parinti, fratii sai, dar uita evenimentele recente. Eu, cu o rabdare de nedescris, repet cu ea de zeci de ori, de fiecare data cand o vizitez, aceleasi lucruri: despre copiii ei, nume, nepoti, stranepoti, etc. Sunt bucuroasa cand pot s...

Ieri am fost la Banpotoc, in satul parintilor mei. A fost o zi splendida. Oamenii, cu mic cu mare, sanatos sau mai putin teafar, au iesit prin gradini, au adunat vegetatia uscata, au curatat pomii, si au dat foc la uscaturi. Un peisaj superb, cu iz de primavara. Am lucrat si eu la rondourile de flori, si am dat multa apa din mine, prin transpiratie, si cred, si kilograme. La apa minerala, care e langa casa mea, erau zeci de masini, incarcate cu sute de bidoane, pentru a lua apa minerala. Sarmanii oameni, macar pe apa nu mai dau bani. Seara, revenita acasa, aveam frisoane, dar a doua zi, adica astazi, sunt bine, si vreau sa repet operatia, adica sa merg acolo. Lectiile facute cu mama mea... pe maine.

Portii mari, pentru oameni pantagruelici!

Fratii mei erau, în viziunea mea, cei mai reuşiţi, superbi, inteligenţi ca nimeni alţii, cu trăsături de caracter impecabile… Au fost si sunt, Doamne tine-i, patru băieţi la mama mea, dar nu aveau nici un viciu, nu fumau, nu se băteau cu alţii, nu consumau băuturi alcoolice. Nu s-au disputat niciodată cu tatăl meu. Erau şi păreau nişte îngeraşi! Dacă aceste păreri vi se par exagerate, să ştiţi că aşa îi vedea copilul şi adolescentul din mine pe aceşti fraţi crescuţi şi educaţi de el. Ca-n orice iubire, şi în acest fel de iubire fraternala, ca a mea, poate interveni subiectivismul. Îi îngrijam pe zile de furtună, când eram singură cu ei acasă. Eram fascinată, când geamurile camerei se luminau din cauza fulgerelor şi a trăsnetelor, iar eu cântam şi mă veseleam de splendoarea focului divin. Nu mă temeam, atunci, de deslănţuirea superbă a naturii, ci mai târziu, peste ani, când, aproape că, am fost ridicată de suflul unui trăsnet, eu aflându-mă, prima dată, pe prispa casei vechi, ac...

Pensiune superba pe locul unui vechi castel. Paraul "Valea Varmagii" care mi-a populat noptile cu cosmaruri, din cauza ca inunda satul meu. Baietel din satul meu Paraul in curgerea lui intempestiva. Chiar daca m-am nascut in satul vecin, mama fiind plecata la drum, pot spune ca satul meu natal este binecuvantat de Dumnezeu cu izvoare de apa minerala, care potolesc setea multor oameni care vin in sat cu sutele, si se aprovizioneza cu aceasta licoare neasemuita.

Fratele meu cu Alex si cu surioara lui.

Stranepotul mamei mele, Alex, o bombonica de copil. El s-a nascut si locuieste in Spania. Din cei 13 nepoti ai mamei mele, doar 3 sunt fete. Cu stranepotii, scorul e de 2 la 1. Vom vedea urmarea.

A suferit mult în viaţa lui. Când s-a căsătorit verişoara mea, d-na Popescu Paulina, care mi-a fost invatatoare, de aceea -i spun "doamna", el a jucat mult la această nuntă, dar avea să fie ultima distracţie la care a participat, deoarece a doua zi, a căzut de pe şira de grâu, la arie, unde se treiera grâul. A căzut cu un picior în butoiul cu apă, iar cu unul afară. Avea hernie, şi totul s-a agravat. A suferit mai multe operaţii, dar a supravieţuit. De atunci, urina necontrolat, şi hainele fiind îmbibate cu urină, era greeu să stai în preajma lui. Nu erau, ca astăzi, pampersi. A murit, după ani de zile, de această boală, care a degenerat în cancer. A suferit enorm, nevrând să-l mai ducem la spital, şi nici eu nu ştiam, pe atunci, de morfină, ca să îi uşurez suferinţa. În fiecare noapte, îl auzeam cum se văita, urlând de durere, camera mea fiind deasupra camerei lui, si strignd dupa mama sa. Mult timp, a lucrat ca şi căprarul satului, ducând o viaţă liniştită în mijlocul natur...

Ce fericita e mamicuta mea draga ca-si poate strange la piept inca un stranepot. E vorba de cel mai nou membru al familiei noastre numeroase, adica cea a mamei mele, care numara 13 nepoti si 3 stranepoti. Iat-o pe Iulia, in candoarea ei totala!

Raul bolnav Copilul asta a zacut bolnav 2 saptamani. Credeam ca nu se mai termina boala. In prima saptamana a facut tratament cu amoxicilina, care, pentru el, e apa de ploaie. Cand credeam ca s-a terminat cu boala, a facut febra mare si congestie pulmonara. Deci, alta lupta titanica cu boala, si eroism din partea mea, sa suport starea lui de fapt si sa ajungem la un rezultat satisfacator de insanatosire. Ieri, in sfarsit, s-a dus la scoala...

Mamicuta mea draga este singura in cea mai mare parte a zilei. De aceea, neavand cu cine discuta, si, mai ales, ca nu mai aude bine, iar sora mea care o ingrijeste are o voce joasa, cu defect, ca urmare a stenozei corzilor vocale, cauzata de accident de masina, mama nu prea are cu cine vorbi si memoria sa, nefind exersata, se atrofiaza. Cand merg la ea, eu am grija sa fac exercitii de memorie si vorbire, ca la scoala, obligand-o sa descopere singura lucrurile, din aproape in aproape. Doi ani de zile a trebuit sa exersez cu ea despre copiii pe care-i are, deoarece uita care este al doilea venit pe lume, si sarea la cel de-al treilea. Ma intreaba daca s-a mai maritat dupa ce-a murit tatal meu. Repetam numele copiilor ei, data nasterii lor, copiii lor, numele nepotilor ei si chiar a stranepotilor. De multe ori se enerveaza, si-mi zice:"Mai da-mi pace! Tu crezi ca mi-s proasta?" O las cateva minute si apoi continuam, spre disperarea celor din casa...care mereu aud aceleasi intre...

Ieri a murit un verisor primar al meu. A plecat la cumparaturi cu un vecin, care i-a dat si lui o cheie de la masina lui, ca, in caz ca termina mai repede treburile prin oras, sa-l astepte pe proprietarul masinii inauntru. Cand omul s-a intors la masina, l-a gasit pe verisorul meu mort. Omul chiar crezuse ca vecinul lui, varul meu, doarme. Au venit de la Politie, medicina legala. O intreaga tevatura. Omul facuse al treilea infarct, dupa cum s-a constatat la autopsie. Era un baiat vesel, tonic, cu mult umor. Mi-a fost elev, si fiind preocupat, de mic, cu treburi de rezolvat in gospodarie, nu invata bine, nu fiindca nu era inteligent, ci datorita faptului ca nu era exersata mintea lui cu invatatul. A trebuit sa-l las corigent in primul si al doilea trimestru, ca apoi, sa merg acasa la el, sa-l meditez, ca doar nu era sa ramana copilul unchiului meu, repetent. Peste ani, nu rata o data momentul de-a ma persifla, c-am vrut sa-l invat franceza, iar ea nu se prindea de capul lui. Acum, totul...

Cum a inceput totul? Vinerea, Raulica, al meu, nepot de sora, merge la tara, la mami lui. Ningea, zapada era mare, doar buna de incercat cu piciorul, ca sa vada cat de afanata este. Zis si facut! Nazdravanului i-a trecut prin cap sa mearga pe deal-Omeag-, sa vada ce bine e sa fi inglodat pana la genunchi in troiene... Numai ca, nu s-a echipat adecvat pentru astfel de escapade, s-a udat la picioare, si, luni dimineata, cand a venit la mine, ca sa mearga la scoala, era incins ca un cuptor. Va urma