https://www.facebook.com/craciun.liliana.7/posts/1643774735669823  https://youtu.be/9vWGTlN_W20

 Aflaţi cât de fricoasă eram... AMESTECATE: Pe vreme de furtuna...

De ce ma simt vinovata? Pentru ca nu l-am refuzat pe fiul meu, atunci cand mi-a cerut bani de tigari. De cate ori i-am inlesnit satisfacerea acestei "placeri", am pus cate o caramida la distrugerea sanatatii lui. Acum, zace pe-un pat de spital, din cauza arteritei agravate. Ma rog lui Dumnezeu sa-i ajute ca sa treaca prin aceasta incercare cu bine, sa traga o invatatura si sa ia atitudine impotriva acestei otravi, care, a la longue, te distruge lent.

Afara e frig, ploua, dar, in casa, mi-a ramas placerea de-a scrie, citi, calatori in virtual. Azi-noapte, m-am trezit la ora 4 si am inceput sa rezolv cuvinte incrucisate, la fel cum face nasa mea. Voi merge la  http://www.aqualanddeva.ro/ , ca sa ma relaxez si sa pot dormi, sper...

Mereu sunt acuzata ca nu scriu suficient pe acest blog. De cine? Nu ghiciti?! De cei care ma iubesc si vor sa stie, minut cu minut, ce se intampla in viata mea. Pai, hai sa va spun ce bucurie am eu, in ultimul timp. Merg la parcul acvatic din orasul meu. Singura!! E o realizare nemaipomenita-ca multe altele- a primarului nostru. Va provoc sa vizitati acest loc minunat. http://www.aqualanddeva.ro/bazine.html

Asa arata piscina mea, doar ca are dimensiuni mai mici: 3,67 m/0,67m. E suficient de mare pentru mine, care am fobie fata de apa. De aceea nici nu am invatat sa inot. Sunt singura din familie care nu practica acest "sport". De ceva timp, mi-am pus in functiune piscina. Cu oarecare tărăgăneală, deoarece, ca sa ai apa curata tot timpul, e ceva de munca. Noroc cu sora mea, care e in concediu si se ocupa de acest aspect. Asa ca, avem o apa limpede ca si cristalul. E calda de poti framanta paine cu ea. Saptamana trecuta, m-am balacit de mai multe ori pe zi. M-am cam prajit, fiindca nu credeam ca, daca am corpul acoperit de apa, ma inrosesc. Acum, am luat o pauza, sa-mi vindec roseata. Cum zice sora mea, nu ne mai trebuie sa mergem niciunde, atat timp cat avem soare, verdeata, apa. De ce sa dam banii altora, cand putem sa-i cheltuiem pentru noi. Cu o asa optica, ca a ei, se duce de rapa turismul doamnei Udrea...

Iata ce marturisire am gasit printre postarile mele nefinalizate: Mentionez ca face parte din cartea "Radacini". Ma intreb:oare sunt eu o credincioasa cu adevarat? "Şi în această privinţă, a credinţei, s-a dat o luptă în inima şi mintea mea. Îmi plăcea programul religios, din zilele de duminică, şi nu numai. Participam, împreună cu părinţii mei, la acea comuniune cu Fiinţa Divină, pe de o parte, iar pe de alta, sufeream că nu sunt şi părinţii mei ca toţi cei din jurul lor, că se lasă călcaţi în picioare de semenii lor, chiar dacă aveau dreptate. Ei  mai bine ar fi suferit o pagubă, numai să nu se certe cu nimeni. Poate, de aceea am devenit destul de colţuroasă cu cei din jurul meu, căutând să fac dreptate şi certându-mă în locul părinţilor. Când am mers la şcoală, trăiam cu o continuă teamă, să nu afle colegii mei că fac parte dintr-o familie de credincioşi şi am fraţi mulţi".

Voi pleca in statiune Mai sus, vedeti unde imi voi petrece o parte din aceasta toamna, desi nu ma indur sa-mi las "puisorii" singuri, si draga mea casuta.

Acum cateva zile, o vecina mi-a adus la cunostinta ca m-a planificat la un cardiolog, renumit in orasul meu, pentru a-mi face niste analize. Deh, nu se stie niciodata cum stai cu sanatatea, si e bine, din cand in cand, sa mai treci pe la medic, chiar daca nu ai probleme deosebite. Ieri, pe la ora trei, a trebuit sa renunt la filmul meu preferat- Tradare in familie , care rula la ora respectiva, si am plecat increzatoare ca totul este in regula cu starea mea de sanatate a inimii. Dupa investigatiile de rigoare, medicul-la care am mai fost acum vreo 20 de ani, cand era rezident la Cluj, deoarece avem niste batai neregulate ale inimii-m-a intrebat daca ma stiu sa am prolaps de valva mitrala. Bineinteles ca nu stiam, desi, ajunsa acasa, fiul meu cel mare mi-a reamintit cum plangeam eu mai demult ca mi s-ar fi spus de acest diagnostic, dar, care, atunci cand am fost la Cluj, nu s-a confirmat. Si uite asa am un gand in plus c-o fi, c-o pati... De aceea, unii oameni refuza sa mearga...

"Poate ca pe nimeni nu chinuim atat de mult ca pe propria noastra mama." Jacinto Benavente Sursa: aici E adevarat! Recunosc ca am facut-o sa planga de multe ori pe scumpa mea mama. Poate ca de aceea o iubesc atat de mult acum, in semn de recunoastere a greselilor trecutului... Acum, mi-a venit si mie randul sa fiu suparata cand se cearta fiul meu cu mine. Oare si el sufera la fel cum sufeream eu, cand plangea mamicuta mea draga? Orgoliul nu ma lasa sa-i cer iertare...

Urmaresc pe canalul de TV. Hallmark , filme cu persoane care au capacitatea de-a "vedea" anumite lucruri, si mi-am dat seama ca este infricosatoare si obositoare aceasta capacitate, care te asalteaza in permanenta.. Am avut si eu ceea ce se cheama premonitii. Vedeti premonitiile mele

O parte dintre fratii mei, la cununia unuia dintre ei.  Ghiciti! Care sunt eu in aceasta fotografie?

In copilarie si adolesceta, aveam adesea cosmaruri. Nu mare mi-a fost mirarea ca, azi-noapte, spre dimineata-deoarece ma trezesc de mai multe ori pe noapte, ca sa dau drumul la centrala, fiindca mi-e frica sa dorm cu ea pornita-am visat ca cineva s-a oprit langa mine, mi-a cerut 100 de lei vechi, l-am refuzat, si, atunci, am inceput sa fug, sa fug...doarece respectivul-era un barbat-m-a injurat. Am fost fericita cand m-am trezit si am vazut ca intamplarea nu era aievea.

Nu am rabdare sa completez teste si nici nu cred in ele, dar, poate ca intereseaza pe cineva, asa ca testati-va! PE GINDURI: PHIL'S TEST!!!

In tinerete, eram o fire emotiva, hipersensibila si cu plansul in varful nasului. De aceea, imi era aşa de frică să intru într-o instituţie publică, ca să rezolv ceva, ba chiar sa intru intr-un magazin să fac cumparaturi. Nu mai vorbesc ca, daca ma insela cineva la cantar sau la bani, nu ripostam deloc. Dupa ce am patit-o de mai multe ori, intr-o zi, sotul meu m-a trimis inapoi la vanzatoare sa-i spun ca nu mi-a dat corect restul de bani. Nu va spun cum m-am dus! Atat de spasita, si cu o voce pierita, i-am atras atentia vanzatoarei ca mai trebuie sa-mi dea ceva bani. Parca eu eram cea care gresise, si nu ea. Chiar după ce am terminat liceul, am intrat într-o cabină telefonică, şi nu am ştiut cum să folosesc receptorul, asta marcându-mă mult, şi făcându-mă să-mi pierd încrederea în mine. Îmi era ruşine să mănânc cu cineva la masă, într-un local, atât eram de stângace în mişcări. Acum, am devenit sigura pe mine, chiar tupeista, uneori. Ce sa faci, experienta e cel mai bun dascal.

Deşi aveam doar doi ani şi jumătate, îl legănam pe Iosif, fratele meu, apoi îl acopeream pe ochi cu un batic roşu, ca să nu-l pişte muştele, şi, apoi, mergeam la varniţă, la tata. Şi aşa se derula copilăria mea, începând, chiar de atunci, să am responsabilităţi în gospodărie.

Doresc ca orice persoană, care trece prin situatii ce i se par greu de suportat, să nu dispere, să nu recurgă la acte necugetate, să nu se cufunde într-o viaţă imorală, în băutură, droguri, pentru că numai Dumnezeu ştie de ce trebuie să trecem prin astfel de încercări. Fiecare să îşi ducă crucea, care pentru unii este mai uşoară, pentru alţii mai grea. Nu este nimic care să depăşească posibilităţile noastre de a suporta. Fiecăruia i se pare că oful său este cel mai greu! Doar raportându-te la jugul altora, poţi să îţi dai seama că, poate, pentru tine, este mai uşor şi nu mai greu. Doresc celor care sunt nefericiţi, putere şi multă încredere în Cel care ştie şi poate tot! Fie ca El să vă poarte tuturor de grijă!

Cand eram mica, toate bolile se legau de mine, neavand o imunitate prea buna, probabil si fiindca mama ramasese insarcinata cu mine, imediat dupa ce pierduse prima ei sarcina cu doua fetite gemene, si trupul ei era prea vlaguit de aceasta sarcina. Odată, am făcut coji în cap, din cauza unei uscăciuni excesive a pielii capului, pentru că mama ne spăla pe cap cu săpun de rufe, pregătit în casă, şi ca să dispară aceste coji, mama m-a spălat cu leşie de cenuşă foarte concentrată. Ca urmare, m-am umplut de bube în cap, care s-au suprainfectat, iar puroiul s-a colectat într-un singur loc, sub forma unui ou de raţă. M-am lovit în el, din întâmplare, şi m-a durut îngrozitor, încât am leşinat. Verişoara mea de la Simeria, Aurica, fiica mătuşii Rafila, m-a dus la spital, la Deva. Din fericire, pentru că puroiul, aproape, penetrase cutia craniană, şi, de puţin, nu a ajuns la creier, şi să mă răpună. Am avut zile, altfel, cine v-ar mai fi răpit timpul cu aceste poveşti, din vremuri apuse? Am urmat...

Sunt cea mai mare dintre copiii mamei mele, si, de mica, i-am dat de furca maicutei mele dragi, pe care-o iubeam nespus, la fel cum o iubesc si astazi, dar nu reuseam sa-i marturisesc aceste sentimente, nici sa arat, intr-un fel, starea mea sufleteasca. Vezi mai multe: cum-am-venit-pe-lume

Mama a păstrat această scrisoare, până ce a crescut Tami-diminutiv de la Carmen, sora mea, când i-a dat-o, ca s-o citească. Tot atunci, am recitit şi eu scrisoarea şi mi-am dat seama că îi putea fi fatală mamei mele, în acele momente de lehuzie, când femeile sunt extrem de vulnerabile la orice şoc emotiv, cu atât mai mult, cu cât, mama a avut o naştere extrem de dificilă, având o vârstă destul de înaintată, 42 de ani, pentru a naşte din nou, mai ales că trecuse puţin timp de la ultima naştere, murindu-i fătul, imediat după naştere. Rememorand acele clipe, mă gîndesc ca, de multe ori, cautăm să ne punem de-a curmezişul in fata planurilor lui Dumnezeu, ca apoi, să suportam consecinţe din cele mai grave... Editare: Pe aceasta soră cu pricina am iubit-o nebuneşte, poate ca o compensaţie a faptului că n-am dorit-o. Era copilul cel mai dragălaş care mi-a fost dat sa-l vad: dulce, inteligentă, descurcareaţă, charismatică. Cine a zis ca odraslele facute la bătrîneţe nu sunt reusite?...