Au trecut, deja, vreo trei saptamâni, de când verișoara mea primara, Elena, fiica mătușii Sofica, sora mamei mele, a trecut in lumea celor drepți.
Era o ființa luptătoare, care a cunoscut destula suferința, dar nu s-a revoltat, nu a vociferat, ci a privit totul cu destula seninătate.
A învins un cancer de sân, finalizat cu o ablație totala, apoi, mai târziu, i s-a descoperit o tumoara ce-i afecta nervul optic. S-a operat, dar după câțiva ani, au apărut alte tumori, tot pe creier.
In acest an, a mai suferit trei operații, a stat in coma trei luni. Dumnezeu, si de data asta, a readus-o la viata, dar, din dorința legitima de a se vindeca complet, a fost dusa la un centru de recuperare motorine si logopedica. Aici, dintr-un zel prea mare al ei si al medicului, după o săptămana, probabil, un cheag a plecat si s-a oprit la plămâni. Nu a mai fost, de data asta, la fel de norocoasa si, atât i-a fost.
Dragul ei fiu, Ovidiu, care a îngrijit-o cu mult devotament, in toată perioada menționata, a rămas singur, fără părinți, fără frați, doar cu neamurile mamei sale, care si ele si-au îngrijit sora si cumnata, cu multă dăruire.
M-am întristat nespus, deoarece, eu împreuna cu verișoarele mele maternale, ca paternale nu am, ne-am înțeles si iubit foarte mult.
Odată cu ea, a dispărut cea de-a patra persoana dintre verișoarele mele. Primul a fost băiatul mătușii Rafila, cel care a inceput șirul trecerii in neființa a persoanelor menționate.
Dumnezeu sa-i odihneasca!
Era o ființa luptătoare, care a cunoscut destula suferința, dar nu s-a revoltat, nu a vociferat, ci a privit totul cu destula seninătate.
A învins un cancer de sân, finalizat cu o ablație totala, apoi, mai târziu, i s-a descoperit o tumoara ce-i afecta nervul optic. S-a operat, dar după câțiva ani, au apărut alte tumori, tot pe creier.
In acest an, a mai suferit trei operații, a stat in coma trei luni. Dumnezeu, si de data asta, a readus-o la viata, dar, din dorința legitima de a se vindeca complet, a fost dusa la un centru de recuperare motorine si logopedica. Aici, dintr-un zel prea mare al ei si al medicului, după o săptămana, probabil, un cheag a plecat si s-a oprit la plămâni. Nu a mai fost, de data asta, la fel de norocoasa si, atât i-a fost.
Dragul ei fiu, Ovidiu, care a îngrijit-o cu mult devotament, in toată perioada menționata, a rămas singur, fără părinți, fără frați, doar cu neamurile mamei sale, care si ele si-au îngrijit sora si cumnata, cu multă dăruire.
M-am întristat nespus, deoarece, eu împreuna cu verișoarele mele maternale, ca paternale nu am, ne-am înțeles si iubit foarte mult.
Odată cu ea, a dispărut cea de-a patra persoana dintre verișoarele mele. Primul a fost băiatul mătușii Rafila, cel care a inceput șirul trecerii in neființa a persoanelor menționate.
Dumnezeu sa-i odihneasca!
Comentarii