Treceți la conținutul principal

Mai multe... despre Adrian

Din vorbă în vorbă, cu Adrian, am aflat despre fraţii şi surorile sale. Pe unii îi cunoşteam bine, de pe vremea când am suplinit la Şcoala din Vărmaga.
Cea mai mare fiică a părinţilor săi e Vetuţa, doctor, căsătorită cu preotul satului. Ea mi-a fost elevă, timp de un an.
Titus, coleg cu fratele meu, Nelu, la Pedagogic, după care a urmat alte două facultăţi. Acum e pictor.
Mia, patroana taberei Casa Harului.
Dana, nepoata preferată a mătuşii sale, Valeria, stă în casa părintească a bunicii sale şi a mătuşii Valeria.
Adrian, medic psihiatru în Londra, căsătorit. Are o fiică ce studiază în Franţa, la Lyon.
Din păcate, părinţii lui au decedat, tatăl, acum mulţi ani, iar mama Maria, la doar mai puţin de o lună, înainte de-a sosi fiul ei drag în ţară. Adrian a plantat o magnolie la mormântul mamei sale, aflat în cimitirul din sat, situat pe celălalt deal al satului, unde-şi dorm odihna de veci atâtea neamuri de-ale mele.
În ziua în care am fost cu el la Vărmaga, cumpărase pomi şi trandafiri ca să-i planteze în noua sa reşedinţă.
E un loc splendid, cu un teren întins, pe care l-a împrejmuit cu gard de sârmă. Are un mic lac pentru peşti, şi, zice el, va face un teren de golf pe aceste pământuri, ca să se minuneze englezii când vor veni pe aceste meleaguri.
În depărtare, se vedeau alte case în construcţie, şi se zărea şi vestitul Codru, un cătun, de care sunt legaţi sentimental muţi oameni renumiţi din judeţ. Mai sus, la vreo câtiva kilometri, se afla renumita localitate Săcărâmb, fostă zonă minieră vestită.
Tot atunci, l-am cunoscut si pe soțul surorii sale, Mia. Se numește Beni Medrea, care a trecut pe la Adrian, a băut o cafea cu el, apoi, a plecat pe deal cu un băiat ce-l ajuta la anumite munci.
De când am fost la Lidişoimea, soţul meu îmi spune că visează în fiecare noapte cu acele locuri minunate, care l-au impresionat nespus.
Cam asta e... Adrian a plecat la muncă şi, poate, la Monaco, oraş pe care îi place să-l viziteze toamna, după ce pleacă turişii.
Dacă doriţi să vedeţi toate postările despre Adrian, daţi clic pe eticheta Adrian, situată sub postare.
Edit 
Trebuie să fac câteva corectări.Tabăra se numeşte Casa Harului. Fiica lui Adrian studiază la Oxford, în Franţa lucrează doar 6 luni, în cadrul facultăţii. Magnolia nu a dus-o încă la cimitir, la mormântul mamei sale. E nevoie de aprobare.
Sora lui Adrian nu e Dana, ci Adriana Maria. Dana e verişoara lui, fiica dlui Blaj, unchiul său, fost director al şcolii, căreia eu i-am pus numele. Al doilea nume, bineînţeles. Şi uite aşa, sunt şi "naşă".
Păi, aşa îmi place mie să am ajutoare... Merci bien, Adrian! Ţi-am dat de lucru...

Comentarii

Adrian a spus…
Citeva corectii:

1 Casa Harului nu Poarta Harului
2 fiica mea e studenta la Oxford (la Lyon e doar temporar trimisa de Oxford - work placement for 6 months)
3 magnolia am plantat-o deocamdata in gradina piña ce primesc aviz pozitiv de la Doamna Preoteasa, admistrator de facto al cimitirului :)
Adrian a spus…
Inca o corectare care mi-a scapat: Dana se numeste verisoara unchiului Ioan, fost director la scoala. Pe sora mea de care amintesti o cheama Adriana-Maria

Postări populare de pe acest blog

Mama-Adriana Stoica

Iubirea de mama o simt si acuma, De cand ea la piept cu drag m-ocrotea, Cu lacrimi pe fata, mereu a mea, La Domnul Isus pentru noi se ruga: O, Doamne, o, Doamne, in mana Ta-i incredintez, O,Doamne,o,Doamne,si de rau, te rog sa-i feresti. Iubirea de mama-i alaturi de tine, In vorbe, in umblet, o simt tot mereu, Aproape-i de mine, in orice-ncercare, E mama, oricand, la bine si la greu. O, mama, o, mama, iubirea ta calda ti-o simt mereu, O, mama, o mama, tu esti aproape de sufletul meu! Iar chipul tau, mama il port tot cu mine, In negura noptii, prin vant sau prin ger. Purtat-ai pe brate o fiinta dorita, Pe care-ai iubit-o, si-aceea-am fost eu. Refren: O, mama, o mama, iubirea ta calda ti-o simt mereu, O, mama, o mama, tu esti aproape de sufletul meu. Trecut-au, dar, anii, si-acuma sunt mare, Si chipul tau, mama, acum s-a schimbat, Cu riduri pe fata, cu parul ca neaua, Dar zambetul dulce pe-obraz ti-a ramas. O, mama, o, mama, iti multumesc ca m-ai crescut!

Despre Simina

Simina, dezamagita, pe drept cuvant Mi-a parut rau ca tocmai pe blogul meu, care sunt fan inflacarat al Siminei, dar, mai ales, al mesajelor cantarilor sale, se duce aceasta "lupta" de pareri in legatura cu ea. Nu era suficient ce s-a scris pe anume site-uri, a trebuit ca si aici sa se continue acest deserviciu care ni se face noua, ascultatorilor ei. Public, si sper sa nu se supere, comentariul ei, in legatura cu dezamagirea simtita fata de unii dintre "fratii" ei de credinta. http://disa-amestecate.blogspot.com/2009/12/despe-simina-palincas.html Aici gasiti toate comentarile facute pe acest blog, la adresa ei. "buna ziua tuturor...A fost, intr-adevar, o surpriza sa gasesc acest blog, si, din nou, sa ma bucur de alegerea pe care am facut-o, cu 5 ani in urma, de a ma retrage dintre acesti oameni, care vor sa spuna ca sunt "pocaiti", nu crestini. In nici un caz! De cand am inceput sa cant la nivel profesional, asa cum scrie aici, de pe l

Cate lacrimi varsa o mama-Daniel Hartie

Am facut-o si eu pe mama mea sa-i curga lacrimi pe obraz. Acum, mi-a venit si mie randul...