La noi...

La noi...

Translate

Albastru infinit, Paraul capriorii

Albastru infinit, Paraul capriorii

Vita salbatica

Vita salbatica

Un gând

Faceți căutări pe acest blog

AMESTECATE

Totalul afișărilor de pagină

15 aug. 2010

Un final fericit...

O zi speciala in viata mea!
Nu doar prin semnificatia ei, ci, mai ales, c-am petrecut-o in mijlocul familiei mele largite: sot, unul din fii, sora mea, mami, nepotul meu nazdravan, Raul. Era sa-l uit pe Mihai...
Am stat la tara doua zile, deoarece, ieri, sora mea a fost "ajutoare" de bucatareasa la  nunta baiatului unei vecine, apoi, participanta la bucuria mirilor.
Eu am stat cu mami. Seara, mi-am zis ca-i este tare greu surorii mele s-o ingrijeasca pe mami, care e extrem de nemultumita si dificila. Deh, omul batran si bolnav.

Nuntasii au revenit pe la ora trei dimineata. Mi-a facut placere sa ma trezesc de dimineata, o data cu soarele, sa satur animalele: gaini, caine, cele  5 pisici. Am scos hainele de pat la soare, apoi, dupa ce s-a trezit si sora mea, le-am servit micul dejun. Sa fie si ea doamna, macar o data!
Am palavragit, am urmarit programul religios pe Credo. Totul a decurs minunat.
 Fiul meu drag a reusit sa-si faca orele de somn, dragul de el, deoarece eu, mama grijulie, nu-l trezesc cand suna telefonul, desi el imi atrage atentia, in mod insistent, sa-l anunt, dar, cum lucreaza in ture, ritmul lui biologic e tare dat peste cap. Astazi, fiind in alt corp de cladire, chiar ca nu prea-l auzeam nici pe al meu, avand mai multe mesaje nepreluate.
Cand sa plecam acasa, ia cheile de unde nu-s!
Am inceput o cautare nebuna! Toata lumea-cu catel, cu purcel- dupa chei!! Unde-s, unde-s, se intreba fiecare.
Doar mama mea, in nebunia generala, intreba unde este Petrica, fratele nostru, incat, cu toata supararea am zambit. Vorba ceea:casa arde, mama cu ale ei! In treacat fie zis, era a nu stiu cata oara, in ziua de azi !
Noroc ca mai aveam dublura de la chei, dar fiul meu nu voia sa plecam, pana nu le gaseste.
Atunci, lui Raul i-a venit ideea sa-l intrebam pe sotul meu daca nu-s in pantalonii lungi, cu care a venit sambata. Acum, luase o pereche scurti, iar  pe cei lungi ii avea in mana.
Bravo, Raul! Ne-ai salvat! Cheile erau la purtator....
Am facut haz, dupa ce ne-am perpelit atat, incat fiul meu, nostim cum este, ne-a spus ca era pregatit sa mai caute si-n haznaua din gradina, pe care-i place lui s-o foloseasca., ca sa stie ca-i la tara...
Ne-am intoras acasa, transpirati , nevoie mare, eu, mai ales!

Niciun comentariu: