La noi...

La noi...

Translate

Albastru infinit, Paraul capriorii

Albastru infinit, Paraul capriorii

Vita salbatica

Vita salbatica

Un gând

Faceți căutări pe acest blog

AMESTECATE

Totalul afișărilor de pagină

30 nov. 2008

Invidie nejustificata

Bunicul meu a avut trei fraţi,dintre care si Mărica-mătuşa Borzoacă-după numele soţului său, Borza Nicolae, care avea să joace un rol benefic în viaţa familiei mele. El, neavînd copii, a legat întreaga lui avere părinţilor mei. Dar, la scurt timp după aceea, a murit în urma unui atac de cord, ai mei rămânând cu toată averea lui, dar şi cu o invidie fără margini din partea neamurilor şi a cunoscuţilor.

Aveam să suferim mult pe acest motiv, din cauza invidiei neamurilor:verisoare si verisori din partea bunicului, deşi, Dumnezeu îi martor, nu aveam nici o vină, soarta lucrând pentru acest unchi cu totul special care a avut încredere în părinţii mei, care îi erau nepoţi prin alianţă, dar pe care i-a iubit mult şi respectat.
Poate ca Dumnezeu l-a iubit prea mult pe tatal meu si i-a purtat de grija, deoarece el a ramas orfan de tata, de la varsta de doua luni, bunicul meu prapadindu-se prin Ungaria, unde-si efectua serviciul militar, pe timpul Imperiului austro-ungar. Cred c-a facut o meningita galopanta si s-a dus.
Nu mai stiu daca a fost adus in tara ca sa fie ingropat, bunica mea neavand posibilitati de-a se deplasa pana acolo.

2 comentarii:

mihaella spunea...

asa frumos povestesti!

disa spunea...

merci, draga mea. Ma straduiesc.